Ceea ce mulți nu înțeleg este că de fapt Corneliu Zelea Codreanu nu lupta împotriva lui Carol al II-lea și a camarilei regale,nu lupta contra celorlalte partide politice,nu lupta nici măcar contra evreilor sau a comuniștilor,el lupta contra acelor forțe invizibile care îi imping pe oameni la săvârșirea unor lucruri groaznice,acele FORȚE OCULTE care guvernează lumea din umbră.El lupta de fapt împotriva Duhului Satanei care se pogorâse peste România și peste întreaga lume în acea perioadă.Corneliu Zelea Codreanu vedea ceea ce mulți erau incapabili să vadă,sau refuzau să vadă.În ultima perioadă a vieții sale devenise un fel de mistic religios.Există numeroase mărturii în acest sens.Aceasta etichetă de "mistic religios" i-a fost dată,bineînțeles tot de aceia care nu înțelegeau ce se întâmplă de fapt cu el și cu misiunea pe care nici el nu a conștientizat-o pe de-a întregul de la început.Eticheta i-a fost dată chiar de către apropiații săi.Din aceasta cauză,mulți dintre prieteni și apropiați nu îl mai priveau ca pe Căpitanul Legiunii,se uitau la el cu urme de suspiciuni,ca la un ciudat.Iată ce ne mărturisește Preot Ion Dumitrescu Borșa,un apropiat al Căpitanului despre acesta:
"Evenimentele acestea-(Corneliu Zelea Codreanu refuză să participe la o întrevedere cu regele Carol al II-lea pentru a discuta despre formarea unui potential guvern în majoritate legionar),l-au făcut să cadă într-un trist misticism religios.Făcea impresia că se ferește de guvernare socotindu-se incapabil.Scria mereu.Scria pentru volumul II al cărții Pentru Legionari.A primit din partea d-nului Noveanu și a organizației din Arad,ca dar,un dormitor splendid,o sufragerie,un birou și mai multe covoare persane.Toate lucrate cu artă.Înflorituri din lemn de trandafir la întreaga mobilă.Bucuroși,d-na Codreanu își mobilase casa cum nici prin gând nu-i trecuse.Ducându-mă în Bucureștii Noi,m-a luat de mână să mă plimbe prin toate camerele mobilate."Închipuiește-ți că,de când am primit astea,nu mai pot să închid ochii."-spuse Căpitanul.Dormitorul îl primise cu tot confortul,plapumă,saltele și toate celelalte,precum și sufrageria cu tot ce trebuia,numai obiecte și vase scumpe."Eu nu am fost crescut în puf.Îmi face rău tot ce văd.Nu mai am odihnă.Am să vând totul,înlocuind cu o mobila modestă.Din toate nu voi opri decât biroul.Mă sufoc aici."Îmi spusese toate acestea citind pe fața lui numai durere."Noi ne-am legat să ducem o viață modestă,în sărăcie,nu în lux.Am și găsit cumpărător." Le-a cumpărat profesorul Nae Ionescu,care-și construise o vilă splendidă în Băneasa,plătindu-le cu bani buni,dar producând o mare supărare coanei Lilica-(soția Căpitanului.)".Cred că această mărturie spune multe despre omul Corneliu Zelea Codreanu.O altă mărturie,care relevă misticismul,dar care are o mare însemnătate în ceea ce privește hotărârea fermă a Căpitanului de a-și accepta soarta,aparținând aceluiași personaj:
"Ducându-mă pe la el,l-am găsit cufundat în citirea Noului Testament.Erau de față în biroul lui,Clime,profesorul Vasile Cristescu,preotul Grigore Cristescu și Virgil Ionescu.Discutaseră asupra plecării lui în Italia,căci terminase și cu lichidarea comerțului,obținând de la creditori dovada că fusese tot creditul achitat.Continua să se uite la un pasaj din evanghelii.Ridicând ochii spre noi,ne pune o întrebare,mai ales nouă preoților,apoi citește,când Iisus a fost dus la Ana și lovit de una din slugi.După ce dăduse răspunsuri întrebărilor puse,îi striga lui Iisus bătându-l:"Așa răspunzi Tu marelui Arhiereu?",la care Iisus a spus:"Dacă am vorbit ceva rău,spune ce am răspuns rău.Iar dacă am vorbit drept,de ce mă lovești?"."Pe dumneavoastră,pe preoți vă întreb:Iisus,în cazul de față, avut o atitudine protestatară sau de acceptare a ceea ce avea să se întâmple cu el?".Noi am răspuns că Iisus a protestat.De altfel se cunoaște și cazul când în templu a lovit cu biciul și a gonit pe vânzători de acolo."Casa Tatălui Meu e casă de rugăciune și nu de tâlhărie.""Degeaba sunteți preoți.Iisus a avut o atitudine de acceptare a tot ce avea să fie cu el.Nu mai plec în Italia.Rămân aici să răspund cu capul meu la tot ce am făcut.Nu vreau să vă las pradă lupilor.Cred că se vor mulțumi numai cu mine."Era frământat,dar hotărât."Acestea sunt fapte care ne demonstrează că intr-adevăr,contrar acuzațiilor de criminal care i se aduc, Corneliu Zelea Codreanu avea o conștiință curată,pe care foarte puțini o au în ziua de azi,fie ei chiar și oameni de rând.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu